Cum comunică maimuțele? Se pare că își spun pe nume!

Un nou studiu de la Universitatea Ebraică (Israel) dezvăluie cum comunică maimuțele. Maimuțele marmosete folosesc sunete specifice, cunoscute sub denumirea de „apeluri phee”, pentru a se numi între ele, un comportament despre care se știa anterior că există doar la oameni, delfini și elefanți.

Această descoperire evidențiază complexitatea comunicării sociale la marmosete și sugerează că abilitatea lor de a se eticheta vocal reciproc poate oferi informații valoroase despre evoluția limbajului uman.

• Aproape 30% din microplastice provin dintr-o sursă extrem de neglijată
• Test de cultură generală. Ce sunt rechinii: pești sau mamifere?

Cum comunică maimuțele? Într-o descoperire revoluționară, cercetătorii de la Universitatea Ebraică au constatat că maimuțele marmosete folosesc apeluri vocale specifice, numite „apeluri phee”, pentru a se identifica și comunica între ele. Această abilitate de a eticheta vocal alte persoane a fost observată până acum doar la oameni, delfini și elefanți.

S-a descoperit cum comunică maimuțele

Atribuirea de nume este o abilitate cognitivă extrem de avansată, observată la animalele sociale și, până de curând, se credea că există doar la oameni, delfini și elefanți. Interesant este că, deși primatele non-umane sunt rudele noastre evolutive cele mai apropiate, ele păreau să nu aibă deloc această capacitate.

Într-un nou studiu, publicat în revista Science, o echipă de cercetători de la Universitatea Ebraică, condusă de dr. David Omer, de la Centrul Safra pentru Științe ale Creierului (ELSC), a făcut o descoperire revoluționară: pentru prima dată, s-a constatat că maimuțele marmosete folosesc apeluri specifice, numite „apeluri phee”, pentru a se numi reciproc.

Pentru a descoperi acest lucru, cercetătorii, conduși de doctorandul Guy Oren, oamenii de știință au înregistrat conversații naturale între perechi de marmosete, precum și interacțiunile dintre maimuțe și un sistem computerizat. Ei au descoperit că aceste maimuțe folosesc „apelurile phee” pentru a li se adresa unor indivizi anume. Și mai interesant, marmosetele puteau discerne când un apel era direcționat către ele și răspundeau mai precis atunci când acesta le era adresat.

O comunicare complexă

„Această descoperire evidențiază complexitatea comunicării sociale în rândul marmosetelor. Aceste apeluri nu sunt folosite doar pentru localizare, așa cum se credea anterior, marmosetele folosesc aceste apeluri specifice pentru a eticheta și a se adresa unor indivizi anume”, explică Omer.

Studiul a mai arătat că membrii familiei dintr-un grup de marmosete folosesc etichete vocale similare pentru a li se adresa unor indivizi diferiți și folosesc caracteristici sonore similare pentru a codifica diferite nume, asemănător cu utilizarea numelor și dialectelor la oameni. Acest proces de învățare pare să apară chiar și la marmosetele adulte care nu sunt înrudite prin sânge, sugerând că ele învață atât etichetele vocale, cât și dialectul de la alți membri ai grupului familial, scrie Eurek Alert.

Cercetătorii cred că această etichetare vocală poate fi o evoluție pentru a ajuta marmosetele să rămână conectate în habitatul lor dens din pădurea tropicală, unde vizibilitatea este adesea limitată. Prin utilizarea acestor apeluri, ele își pot menține legăturile sociale și păstra coeziunea grupului.

„Marmosetele trăiesc în grupuri mici, monogame, și își îngrijesc împreună puii, în mod asemănător cu oamenii. Aceste asemănări sugerează că ele au întâmpinat provocări sociale evolutive comparabile cu strămoșii noștri pre-lingvistici, ceea ce ar fi putut să le determine să dezvolte metode de comunicare similare”, spune Omer.

Această cercetare oferă noi perspective asupra modului în care ar fi putut evolua comunicarea socială și limbajul uman. Abilitatea marmosetelor de a se eticheta reciproc cu apeluri specifice sugerează că ele au dezvoltat mecanisme cerebrale complexe, potențial analoage cu cele care au dus în cele din urmă la apariția limbajului la oameni.

Studiul deschide noi direcții interesante pentru cercetări ulterioare asupra modului în care ar fi putut evolua abilitățile noastre de comunicare și ce putem învăța de la aceste primate sociale non-umane.

Vă recomandăm să citiți și:

Unui pește orb îi cresc papile gustative pe față pe măsură ce îmbătrânește

Toate caracatițele sunt veninoase. Cum își folosesc această abilitate?

Poluarea cu antidepresive: cea mai nouă problemă care afectează peștii de pretutindeni

De ce pisicile zgârie mobila din casă?